Constanţa de azi
Am fost o săptămână acasă, în Constanţa. Spun acasă pentru că acolo m-am născut şi am crescut, dar pe măsură ce trece timpul îmi vine tot mai greu să asociez “acasă” cu Constanţa.
Atât de mult s-au schimbat oraşul şi oamenii încât mi se pare un loc total necunoscut. Aduce tot mai mult cu Bucureştiul. Maşini multe şi scumpe conduse de plozi care se cred buricul pamântului şi pentru care nu s-au inventat reguli de circulaţie. Oameni grăbiţi, încruntaţi, în dicţionarul cărora nu mai există “mulţumesc” sau “pardon”. Un mall făcut în bătaie de joc, de dragul de a-l face, jegos şi plin dobitoci pe care citeşti doar D&G sau Louis Vuitton, lucruri luate de la tarabe din Mamaia.
Din păcate a juns un oraş trist, în care prostul gust e la el acasă.
If you enjoyed this post, please consider to leave a comment or subscribe to the feed and get future articles delivered to your feed reader.
Comments are dofollow
In awe of that awsenr! Really cool!